Meniu Închide

Boala a făcut-o să își schimbe drumul și să-și urmeze visul

Are părul albastru și un nume special. Anteea. Nu Andreea, cum probabil îi greșesc toți funcționarii numele. E simpatică și foarte volubilă. Și nepermis de tânără.  Este diagnosticată cu o boală incurabilă, dar asta nu i-a șters deloc zâmbetul de pe buze. Am cunoscut-o în cadrul experienței The Wall , Marele Zid- v-am zis ca numai oameni mișto am cunoscut acolo :-).  Mai târziu am aflat că are un blog de beauty, The Beauty Hex, așa că am invitat-o să ne spună povestea ei de viață, în cadrul seriei #Connectingbloggers. Cum a ajuns o viitoare funcționară bloggeriță și make-up artist? Ladies and gents, Anteea Tocai.

Prima mea experiență cu makeup-ul n-a fost una chiar plăcută. Aveam vreo 4 ani când m-am băgat între fardurile mamei și m-am machiat pe nevăzute.  Când a intrat în cameră și m-a văzut, mi-a arătat oglinda.

Așa tare m-am speriat de mine, că am început să plâng.

Eram speriată că nu se va mai da jos machiajul și voi rămâne așa pe viață.

A doua experiență n-a fost nici ea mai strălucită. Nici nu mai știu pe cine am rugat să îmi aplice un pic de eyeshadow la un revelion, când eram încă în școala gimnazială. Din nou, experiența s-a terminat cu un șoc și cu un spălat – mai degrabă “șurălit” – de față.

În copilărie, mama era modelul meu de stil și feminitate, admiram mereu fustele ei scurte, tocurile cui și bijuteriile colorate.

Mereu ziceam că aștept cu nerăbdare să cresc, să fiu exact ca și ea. Mama mereu atrăgea privirile. Imaginează-ți o minionă blond platinat cu tatuaje, pierce în nas și în buric, tocuri de 15 cm și  fustă scurtă. S-au și tamponat două mașini pe strada noastră, pentru că unul din șoferi era prea ocupat să privească spre o doamnă care mergea liniștită spre casă cu o franzelă.

În clasa a 8-a am început să descopăr muzica rock

M-am îndrăgostit de tricourile negre, blugii largi, rupți și ochii de raton.

Rebeliunea mea adolescentină față de mama nu s-a manifestat prin urlat și trântit de uși, ci mai degrabă prin adoptarea uni stil vestimentar opus. Am fost o adolescentă extrem de complexată, mă simțeam mică, grasă și urâtă. Orele de teatru au fost cele care m-au scos din cochilie și am început să capăt încredere în mine.

Am început să cochetez cu machiajul în liceu, în clasa a 11-a, când am început să îmi redescopăr latura feminină și să îmi pierd vremea pe Youtube urmărind tutorialele lui Michele Phan, una din vloggerițele de beauty originale. Mi-am înfrânt totuși creativitatea, am renunțat la desen, teatru, poezie, pentru a studia științe economice.

Deși părinții mă susțineau în tot ceea ce făceam, eu tot am ales să o iau pe calea „rațională”

Deși mi-a plăcut facultatea de management, am realizat că viața de birou nu e de mine și probabil aș înnebuni după câteva luni de introdus date și făcut de facturi.

M-am reorientat, și la master m-am pus să fac Publicitate și Relații Publice. Mi-a plăcut, mi s-a potrivit, dar ceva lipsea. Cochetam eu cu machiajul, îmi plăcea să mă machiez dar mai mult, îmi plăcea să urmăresc tutoriale și să citesc recenzii despre machiaje.

În decembrie 2014, în semestrul 1 de master, am fost diagnosticată cu Scleroză Multiplă. Mi-a schimbat complet viața, și nu în rău.

Din persoana negativistă care încerca să facă mereu pe plac tuturor celor din jur, am început să mă gândesc la mine și să îmi asum un risc. Am realizat că o viață într-un birou nu e ceea ce îmi doresc. Cu boala mea, eu trebuie să evit stresul, și ce mă relaxează pe mine cel mai tare? Machiajul! Am început să fiu mai pozitivă, să îi iau pe cei din jur așa cum sunt și să mă redescopăr pe mine însămi.

Din dorință, pasiune și nevoie am hotărât să merg pe makeup și nu doar ca și makeup artist ci și ca makeup/beauty blogger.

Eu peste 10 ani s-ar putea să nu mai pot sta în picioare 10 ore să machiez, dar să scriu despre pasiunea mea mereu voi putea.

Am descoperit că am o voce și pe lângă, dau bine și pe cameră, așa că următorul pas e vloggingul.

Încredere în vocea mea, în ce am de zis, mereu am avut, dar teatrul m-a ajutat să am încredere în corpul meu, să fiu dezinhibată. Ca și stil tot la faza de negru și mistic sunt, dar m-am mai cizelat, am schimbat tricourile cu trupe pe cămăși și rochii.

Acum sunt vrăjitoarea excentrică cu păr albastru și machiaj de vampă.

Lumea întoarce capul după mine pe stradă. Că e de bine, că e de rău, pe mine nu mă interesează, pentru că în definitiv nu ei trebuie să trăiască cu mine zilnic, ci eu. Prin susținerea cel apropiați mie am ajuns să îmi asum cine sunt și să iubesc acea persoană, cu leziuni pe creier cu tot.

Citește și

#Connectingbloggers 2 – De la copii abandonați, la modele pentru copii și tineri

#Connectingbloggers 1 – Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?

Și-a găsit chemarea și copilul în cea mai săracă țară din Africa

Adele Chirică. Femeia mov care bagă spaima în ministere și în sistem

Când toți plecau, noi am decis să ne întoarcem din Anglia

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutăţile.

 

Posted in Lumea Pisicii, Povești de viață

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.