10.5 C
București
miercuri, octombrie 14, 2026

Cine deține puterea în lume și cum o utilizează?

Articole asemanatoare

Șumudică a ales favoritele la titlu și a avertizat FCSB: „E greu”

Marius Șumudică, antrenorul de la CFR Cluj, a realizat...

Ne place sau nu, asta e! Soluțiile lui Traian Băsescu pentru criza politică

Traian Băsescu, fostul președinte al României, a discutat despre...

Ce presupune, pas cu pas, tratamentul de dinți ficși pe o arcadă?

Când mestecatul începe să doară sau proteza se mișcă...

Votul Senatului în scandalul dreptului de veto al României

Senatul României a adoptat luni, cu sprijinul grupurilor PSD,...
spot_img
Share

Războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt teme interconectate, conform opiniei lui António Guterres, care ridică întrebarea fundamentală: cine deține puterea și în ce mod o utilizează?

În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a contrazis viziunea secretarului general, așa cum au evidențiat Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.

În ultima sa intervenție la Adunarea Generală, Guterres a abordat crizele globale ca fiind aspecte ale aceleași probleme. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială au în centru discuția despre putere: cine o deține, cine este exclus și cum se modifică utilizarea acesteia.

Transformările puterii

Guterres a identificat trei mari transformări. Pe scena internațională au apărut noi centre de influență din punct de vedere economic, politic și tehnologic. De asemenea, puterea este tot mai mult concentrată în mâinile unui număr restrâns de companii și indivizi, iar oamenii transferă din ce în ce mai multă putere către mașini, în contextul în care agenții AI devin capabili să acționeze independent, iar armamentele autonome sunt deja o realitate pe câmpul de luptă.

“ONU există deoarece puterea necesită reguli și umanitatea are nevoie de un loc unde puterea să răspundă principiilor.”

António Guterres, secretar general ONU

Aceste schimbări afectează modul de exercitare a puterii, influențând războiul și pacea, resursele și oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile capabile să transforme societatea.

Vizionile divergente asupra puterii

Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a menționat că instituțiile care guvernează lumea reflectă în continuare raporturi de putere dintr-o epocă trecută.

După aproximativ o oră, Donald Trump a urcat pe aceeași scenă, oferind propria sa interpretare a puterii și modul în care aceasta ar trebui utilizată. În domeniul inteligenței artificiale, Guterres a asociat această tehnologie cu război, inegalitate și schimbările climatice ca fiind mari provocări, în timp ce Trump a propus denumirea acesteia „superinteligență” și a negat posibilele sale efecte negative, afirmând că Statele Unite vor „câștiga”.

“Președintele Trump afirmă că SUA „respinge total orice încercare de a construi un sistem globalist” pentru a reglementa inteligența artificială.”

CBS News

Problemele globale și soluțiile propuse

Referitor la inegalitate, Guterres a subliniat importanța accesului la oportunități și resurse, menționând că țările în dezvoltare, afectate de datorii și excluse de la finanțare, funcționează într-un sistem conceput în anii 1940, care necesită reforme axate pe echitate. În contrast, Trump nu a discutat despre inegalitatea globală, ci despre reducerea bugetului ONU cu 15% și tăierea a peste 4.000 de locuri de muncă din organizație.

În privința climei, Guterres a descris energia regenerabilă ca o modalitate de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui” și că „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump, pe de altă parte, a menționat schimbările climatice doar pentru a le catalogheze drept înșelătorii promovate de oponenții săi.

În ambele discursuri a fost adusă în discuție situația din Gaza, Guterres insistând asupra distrugerilor și necesității de acces umanitar, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este blocat. Cât despre Iran, Trump a vorbit despre posibilitatea unui acord de reconstrucție, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice.

Președintele iranian a răspuns că țara sa a fost atacată cu tehnologie avansată, dar că nu s-a capitulat, subliniind că nu a atacat populația civilă. Această afirmație se leagă de un raport recent care sugerează că SUA ar fi comis crime de război prin atacurile asupra unor obiective civile.

Diplomația în culise

Pe lângă discursurile publice, diplomația a continuat în întâlniri separate. Trimișii lui Trump au avut discuții cu oficiali iranieni, iar Trump a caracterizat întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Teheranul a minimizat importanța acesteia. Președintele ucrainean s-a întâlnit, de asemenea, cu Trump, dar discuțiile nu au adus rezultate concrete.

Chiar dacă întâlnirile din marja Adunării Generale nu conduc întotdeauna la compromisuri, ele mențin canalele diplomatice deschise. Guterres a încheiat prin a sublinia necesitatea ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic, iar succesorul său va prelua o sarcină complexă într-o lume aflată într-o continuă schimbare.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste

Sursa foto: Inquam Photos