Sentimentele de resentiment au prins avânt în estul Germaniei. Însă și vest-germanii se confruntă cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a oferit un interviu care a generat multe reacții. Titlul a fost „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”.
Acest interviu a fost menționat ca o reamintire a unor realități istorice pentru est-germanii nemulțumiți, în special pentru cei care consideră că ar putea vota pentru AfD din cauza resentimentului față de vest. Brechtken a subliniat că plângerile est-germanilor, ce durează de 36 de ani, sunt mai mult emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în autoevaluarea acestora.
El a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat, în ultimele decenii, o înțelegere solidă a democrației și a modului de a gestiona extremismul, fiind mai bine pregătit să contracareze mișcările radicale și să prevină ascensiunea unor partide precum AfD. Pe de altă parte, est-germanii au avut o tradiție de a căuta soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra acestor comentarii, întrebându-se cât din ceea ce a spus Brechtken este bazat pe fapte istorice și cât este opinie personală. Totuși, ea consideră că are dreptate în anumite privințe.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia pretinsă a est-germanilor, popularitatea AfD și rezultatele recente din Saxonia-Anhalt ar trebui să fie un prilej de a reaminti câteva fapte istorice și de a ridica întrebări pe care Brechtken nu le-a abordat. Jurnalista a subliniat că AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar mulți dintre liderii săi provin din landuri vestice. Astfel, întrebarea nu este doar ce atrage estul către AfD, ci și de ce unii vest-germani au fondat și sprijină acest partid, alegând estul ca loc de dezvoltare.
Landurile vest-germane, care susțin că au realizat denazificarea, trebuie să analizeze motivele pentru care fascinația față de fascism persistă. De asemenea, este important să se examineze de ce nu există structuri eficiente împotriva mișcărilor radicale, ceea ce permite continuarea prosperării acestora, conform lui Würfel.
Mai mult, este necesar să ne întrebăm dacă AfD a ajuns în est doar pentru că est-germanii sunt mai receptivi la mesajul său sau pentru că inegalitățile din zonă facilitează mobilizarea.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani visau la un model alternativ între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat preferată. Cum s-au desfășurat lucrurile ulterior a lăsat impresia unei gestionări defectuoase, cu decizii rapide și impuse. Procesul de privatizare, realizat de agenția Treuhand, a dus la dispariția a 94% dintre companiile est-germane, iar aproximativ două milioane de locuri de muncă au fost pierdute în est.
În anii 1990, est-germanii au ieșit din nou în stradă, protestând nu împotriva propriului guvern, ci împotriva perceputului ocupant vestic, cerând alegeri noi și renegocierea acordurilor care le-au lăsat viețile distruse. Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă nu-i este teamă de o nouă revoluție în Germania de Est.
Atunci, fosta Germanie de Est era privită ca un copil care trebuia să respecte legile unui părinte vestic. Acum, acel „copil” a crescut și își aduce aminte de experiențele sale. Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD în Saxonia-Anhalt, s-a născut în anul reunificării.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
Una dintre promisiunile cheie ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt sugerează o dorință de revanșă din partea est-germanilor. Siegmund a declarat că rezultatul alegerilor arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă atitudinea de superioritate din partea vest-germanilor.
„Rezultatul a demonstrat că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.”
Ulrich Siegmund, reprezentant AfD în Saxonia-Anhalt
Aceste cuvinte au rezonat profund cu mulți alegători, care nu sunt interesați de programul AfD, ci de simpla recunoaștere a nemulțumirilor lor. Campania lui Siegmund, cu petreceri și distracție, a creat un sentiment de apartenență în comunități afectate de depopulare.
Mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți viața în est, dar acesta nu este scopul său. Partidul oferă atenție în schimbul votului.
AfD înseamnă mai mult decât o simplă opoziție între est și vest.
Orice va urma, toată lumea a știut
Partidul extremist, creat de vest-germani și susținut de est-germani, aspiră acum la putere națională. Programul său reînvie idei care au adus Germania în trecutul său întunecat: rasism, superioritate, dispreț față de cei excluși.
„Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut.”
Carolin Würfel, jurnalistă
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos