Meniu Închide

Dragi mame tinere, sunteți tare curajoase!

Mama m-a născut la 23 de ani. Eu am mai stat vreo 5 ani “să mă coc”. La 23 de ani nici nu știam de capul meu,  exclus să pot avea grijă de un copil, ziceam eu atunci.  Când am avut-o pe Ana, am realizat că, de fapt, niciodată nu ești cu adevărat pregătit, iar experiența de viață e mai mult sau mai puțin relevantă pentru modul în care te vei descurca cu un copil. Aș zice mai puțin chiar :-). Se tot spune sau cifrele arată asta, că femeile nu mai fac copii devreme. Așteaptă întâi să aibă casă, carieră și, când consideră ele că s-au “realizat” – altă himeră afurisită a prezentului, se gândesc să facă și un copil. Nu că vreau să neg statisticile, dar eu văd în jur tot mai multe mame tinere, care aleg să facă lucrurile “invers”.

Mame de 20 și un pic, multe sub 20 de ani, copii cu copii

Femei fragede și fără experiență de viață, care dau naștere unuia sau chiar mai multor copii când abia au ieșit de pe băncile școlii. Curaj sau nebunie? Unii ar zice să sunt iresponsabile, alții, mai sarcastici, că nu au aflat de metodele de contracepție și “s-a-ntâmplat”. În afara unor cazuri în care probabil așa este, eu cred că mamele tinere ale prezentului își doresc copiii și se bucură de ei.

Le e mai ușor să se pună la minte copilului, să se  relaxeze, să renunțe la reguli. Aleargă cu mai multă ușurință, obosesc mai greu, au mintea mai  odihnită. Sunt copilăroase și jucăușe, iar copiii simt asta.

Multă lume le confundă cu sora mai mare, iar zâmbetul de pe fața lor se lărgește

Nu au curiozitatea  să își trăiască întâi viața, ci își modelează viața direct cu un copil în ea. Ohoo, și ce se mai trăiește când ești părinte.  Nu își construiesc cariera, ca apoi să și-o modeleze sau să renunțe la ea pentru copil, ci își aleg cariera direct din rolul de mamă și au grijă cum își așează prioritățile. Schimbă ușor ideea de petreceri, viață de noapte, weekend-uri leneșe, ieșiri cu gașca, pe concretul schimbului de scutece, alăptatului și nopților nedormite.

Eu mor de drag când văd mame tinere

Îmi place că sunt cochete, la modă, că au grijă de silueta lor, că se aranjează și se machiază, că își îmbracă piticii cu haine și accesorii trăznite, că au timp și răbdare să îi asorteze cu ele, că sunt mult mai relaxate și mai lipsite de griji.

Dragi mame tinere, eu chiar cred că sunteți foarte curajoase

Deși cârcotașii v-ar putea eticheta drept imature, eu cred că să ai un copil la o vârstă mică este cu adevărat o dovadă de maturitate, mai ales atunci când creșterea lui se face în mod responsabil. Da, poate nu știți multe, nu aveți experiență, sunteți prea copilăroase și cu capul în nori – deși nu cred că asta ține neapărat de vârstă. Dar, cu siguranță aveți entuziasm, bucurie și multă iubire de dăruit, iar asta compensează pentru tot.

Voi ce părere aveți despre mamele tinere?

Citește și

Săraca, așa tânără și cu burta la gură. Cum s-o fi întâmplat?

Mame cu doi copii, jos pălăria pentru voi!

E atât de mișto să fii mamă de fată

Ce am învățat de când sunt mamă

Clădiți-le amintiri! Case și mașini își iau singuri!

Ce am învățat de când sunt mamă

Știi că ești mamă româncă dacă…

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Sursa foto – Freepik.com

Posted in Dezvoltare personală, Lumea Pisicii

Related Posts

8 Comments

  1. Simona

    Ai mei m-au facut la 27. Ma uitam la poze si imi spuneam: “da, super misto, dar eu n-am sa fac copii atat de BATRANA…” Well, cineva acolo sus are simtul umorului dezvoltat, asa ca am facut copii la 31 si la 34 🙂 Mi se pare ca sunt suficient de “cool” si de “coapta” ca sa ma fi putut adapta fara regrete vietii de mama (mai ales ca asa cum stii si tu, dupa niste evenimente, multe, am inceput sa-mi pun problema daca voi deveni vreodata mama, mi-am dorit din ce in ce mai mult). Dar am si eu prietene care au facut copiii de tinere, care acum la varsta mea au copii deja “adulti” si imi place foarte mult relatia dintre ei, e super sa fii mama tanara. Am o prietena care a nascut copilul la 38 si cu bebelusa in brate mi-a spus zambind “asta e prima, dar nu ultima”, m-am minunat in sinea mea de curaj, dar fata a stiut. A doua fetita le-a venit la 43. Si mai am si alte prietene care au facut copil la 43. Da, e mai complicat sa gasesti energia necesara, dar poti sa-ti dedici 100% din atentie doar copilului si asta e foarte important. Cand ai 20 de ani, mai ai si alte prioritati care par importante 🙂 Deci zic eu ca fiecare varsta e cu plusuri si minusuri dar chestia cea mai misto din lume e sa faci copii 🙂

    • Ioana Marinescu

      Exaaaact! Si eu ma vad mama la 40+, inca nu imi pierd speranta 🙂 Dar tot mi se pare ca mamele tinere sunt mai cool, chiar si daca doar prin aspect – da, stiu, sunt superficiala la faza asta 🙂

  2. Camelia

    Sunt mămică de băiat și de fată. Pe băiat l am născut la 21 de ani, cum ar zice unii, foarte devreme . Pe fata am născut o la 35 de ani și nu pentru ca așa mi am dorit, ci pentru ca în ăștia 14 ani, diferența dintre ei doi, am pierdut doua sarcini. Asadar în momentul de fata, când băiatul are 23 de ani și fata are 9 ani pot spune ca vad muuuulte avantaje pentru mămicile tinere în sensul ca la tinerețe ai mai mult curaj, elan și poate și inconștiență. După 30 și ceva devii mai pragmatică, mai sigura pe tine, mai echilibrată, nu te panichezi prea ușor. În fine, oricum ar fi, eu consider ca nu vârstă contează, ci cât de mult îți dorești tu sa ai parte de aceasta experienta care te schimba foarte mult(îți schimba percepția asupra vieții).
    PS:Mi a plăcut foarte mult acest articol. Mi a trezit câteva amintiri și am devenit puțin nostalgica. O fi de vina și faptul că a venit toamna?
    Vă îmbrățișez cu mare drag!

    • Ioana Marinescu

      Foarte frumoasa impartasirea ta, iti mulțumesc pentru ea ❤️. Te imbratisez cu drag!

  3. Mary

    Pe mine mama m-a nascut la 42 de ani, tata avea 51…am avut noroc ca au fost “batrani” deschisi la minte, mai ales tati si nu au fost “ciocniri” intre generatii, ba chiar m-au lasat sa imi fac tatuaj 🙂 Dar era aiurea cu cei din jur, copii ziceau ca a venit bunica la sedinta(a albit devreme mama) si acum e mai greu pt ca tata deja s-a dus, nu am ajutor cu cei mici cum au altii, ba din contra uneori.Asa ca eu mi-am facut copiii la tinerete, la 22 baiatul meu minunat cu ochi albastri si la 25 fetita mult visata si ma simt minunat ca mama.Am absolvit o facultate(e drept ca inca nu am o cariera din mai multe motive,(unii rautaciosi spun ca ” din cauza lor”) dar nu e asa, pe cuvant.Mi-a luat mult timp sa nu mai pun la suflet comentariile inclusiv cele din familie, eu cred ca la 30 de ani ma pot numi implinita, am o casa, un sot bun care imi este partener in toate, doi copii fain de tot si mai ales tot ce insemnam noi ca si familie am construit impreuna, am crescut impreuna, ne-am format impreuna si sincer, sincer acum nu m-as mai vedea mama.Dar nu varsta ne face parinti buni, asta se invata si conteaza si felul de a fi, de a gandi, bagajele fiecaruia.In octombrie facem 10 ani impreuna si nu am schimba mare lucru…copiii sigur nu(chiar daca m-au albit prematur )

    • Ioana Marinescu

      Povestea ta e tare frumoasa, draga Mary! Te felicit pentru alegerile tale si pentru ca ai reusit sa iti intemeiezi o familie frumoasa si unita! Sunt convinsa ca parintii tai ti-au insuflat valorile dupa care te ghidezi. Faptul ca erau mai in varsta nu mi se pare sa fi afectat relatia voastra, mai degraba perceptia societatii a afectat-o.

  4. Mary

    Multumesc!Am parinti super, tata,care simt ca m-a lasat mult prea devreme orfana era cel mai bun prieten al meu.Puteam vorbi orice(chiar si despre baieti in anumite limite) cand eram pustoaica a fost si cel care m-a sustinut in incercarile prin care am trecut ca sa am copii, mi-a fost alatuti cand am pierdut un copil mai ceva ca mama.Problemele in familie sunt de fapt criticile si judecata fratilor mai mari care desi au plecat cand eram mica si “uitat” de noi sa zic asa apoi s-au trezit sa ma judece…dar desi mi-a luat ceva timp acum chiar nu ma mai las influentata sau ranita de parerile lor…se poate si fara frati, nu-i bai
    Iti multumesc pentru articolele despre copii si scoala, puiul meu a intrat in clasa 1 si mi-ai deschis ochii in multe privinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.