Meniu Închide

Educație cu blândețe sau exagerare? Când e prea mult?

Îmi trimite Pisicul consort zilele trecute un filmuleț cu un tată care încerca să schimbe de scutec un bebe de vreo 4 luni. Spun încerca pentru că, în loc să efectueze operațiunea, părintele căuta să stabilească contact vizual cu bebelușul și să obțină aprobarea lui pentru a-i lăsa fundulețul proaspăt, vorba aia, ca de bebe. În paralel cu sforțările tatălui, apărea un specialist în educație cu blândețe care povestea despre importanța obținerii acordului copilului încă din primele zile de viață pentru orice acțiune pe care o faci asupra lui. Evident, comentariul Pisicului era a înnebunit lumea de tot. Poți să-l contrazici?

Câteodată, unele concepte din parentingul modern sau mai degrabă felul în care sunt interpretate, par mai mult împotriva copiilor decât pentru ei

Treaba asta mi-a adus aminte ce îmi povestea prietena mea din America, medic pediatru, despre copii cărora părinții nu le administrau tratamentul prescris, pe motiv că “nu a dorit copilul și nu am putut să îl oblig”. Copilul, nu mai mare de 2-3 ani, venea cu diverse complicații, care nu ar fi apărut, dacă părintele ar fi acționat ferm și i-ar fi administrat tratamentul.

Verișoara mea îmi povestea o discuție de pe un grup de mămici, în care o mamă mai avea puțin și mergea la psiholog, plină de vinovăție că îți “violase” copilul, pentru că îi luase temperatura cu termometrul. Am mai auzit asta și, ca o mamă de copil care făcea febră 40+ la orice răceală și niciun alt tip de termometru nu arăta realitatea, mi se pare că răul făcut cu cel rectal a fost infinit mai mic decât dacă nu aș fi știut clar câte grade are fruntea pe care puteai prăji lejer un ou.

Educație cu blândețe nu înseamnă educație fără reguli

Nu înseamnă că, la orice vârstă și în orice privință, copilul este capabil să decidă pentru el însuși în chestiuni fizice, cum ar fi necesitatea schimbării scutecului, a igienei, a administrării medicației prescrisă de doctor. Sigur, nici pentru treburi emoționale nu sunt copiii pregătiți de la început, este nevoie de timp și multă practică pentru a putea să li se pună pe umeri anumite procese. Asta o spun din proprie experiență. Noi am tratat-o pe Ana dintotdeauna ca pe un adult și i-am împărtășit lucruri care poate au fost prea greu de dus pentru ea. Dar asta numai timpul o va dovedi.

Revenind la scutec și contactul vizual, doar mie mi se pare că este mult mult mult exagerată treaba asta? Sincer și povestea aia că gâdilatul este un tip de molestare mi se pare SF, dar eu am un copil care leșină de râs când e gâdilat și cere asta, așa că poate nu am chiar perspectiva corectă. Dar mi se pare că, din dorința de a ne respecta copiii și de a-i trata blând, tindem să trecem în extrema cealaltă.

Până la urmă, adulții au putere de discernământ (cel puțin în teorie), ceea ce copiii până la o anumită vârstă nu au, oricât ar fi ei de dezvoltați

Da, sunt perfect de acord să nu forțezi copilul, să nu îl agresezi fizic în încercarea de a-i face rutinele de îngrijire, de a-i lua temperatura sau de a-i da medicamentele. Sunt de acord să îi explici ce i se întâmplă, să nu îl minți, să îi spui că îl va durea sau că va fi neplăcut. Să fii lângă el atunci când plânge, dar fără a uita vreo clipă că el și sănătatea lui sunt responsabilitatea ta și asta este mai presus de orice “sechelă” emoțională închipuită.

A, nu v-am zis ce s-a întâmplat cu tatăl din video. Până la urmă, când a văzut că bebe se uita pe pereți și oriunde altundeva decât în ochii lui, omul săracu a renunțat, i-a scos scutecul fără niciun acord, a șters producția rămasă pe copil și i-a pus, tot fără acord, un scutec nou.

Citește și

E vreodată prea târziu să ai copii?

Violența nu se pedepsește prin umilință

Nu mai creșteți genii, creșteți copii fericiți!

Pentru cine “face” copilul tău?

Să nu te îndoiești niciodată de copilul tău

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Sursa foto – Freepik.com

Posted in Lumea noastră, Parenting

Related Posts

2 Comments

    • Ioana Marinescu

      Ha ha, chiar, cu tripleti si inca un copil de 1 an si ceva, cum am vaut intr-u video zilel trecute. Automat balamuc scrie pe tine 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.