Meniu Închide

Învățământul în lume, episodul 8. Școala în Canada

După plimbarea de săptămâna trecută prin Belgia, astăzi trecem iarăși mări și țări și aflăm cum e școala în Canada. Consultant ne-a fost Simona Găină, stabilită de 14 ani în Canada, de 11 în Kitchener (Ontario), mămică de  Emmy, 7 ani, clasa a II-a și Robert, 10 ani, clasa a IV-a.

Școala în Canada. Înscrieri

Copiii intră în sistemul de învățământ de stat în anul în care împlinesc 4 ani, indiferent de ziua nașterii. Primii doi ani sunt Kindergarten. Junior Kindergarten în primul an, care e opțional. Senior Kindergarten al doilea an. Dacă copilul a sărit anul de Junior va fi înscris direct în Senior Kindergarten. Kindergarten sunt de fapt clase pregătitoare, care funcționează exact în același regim ca și clasele normale de școală. Asta e valabil și pentru copiii cu dificultăți sau handicap. Ei sunt incluși în același învățământ ca și copiii cu dezvoltare tipică.

Înscrierile încep în luna februarie a anului curent. Copilul poate fi înscris doar la școlile de care aparține, adică cele din vecinătatea geografică a reședinței.  De obicei sunt cel puțin două opțiuni, o școală din sistemul public și una din cel catolic.

Fiecare școală are condiții proprii de înscriere

Copiii mei sunt înscriși la școală catolică. A noastră e mai strictă și cere ca neapărat copilul să locuiască într-un perimetru bine delimitat, iar copilul și minimum unul din părinți să fie catolic.

Înscrierile durează toată luna februarie și sunt flexibile. Dacă te-ai trezit mai târziu sau abia ai emigrat nu e nici o problemă, ai timp până la sfârșitul lui august, în limita locurilor disponibile.  Repartizările pe clase nu se știu până începe anul școlar. Aici profesorii se schimbă în fiecare an, excepție făcând clasele de Kindergarten,unde de obicei profesorul rămâne același pentru cei doi ani.

Buddy, un coleg mai mare pentru integrarea celor mai mici

Toate clasele de Kindergarten sunt mixte, Junior cu Senior, și există sistemul de “buddy”. Fiecare junior primește un senior care îl ajută să se integreze mai ușor, de la ajutor la legat de șireturi până la un sfat sau răspuns la o întrebare, dacă profesorul face altceva în acel moment. Cei mici se integrează mai ușor, cei mari învață să fie mai responsabili și să ajute. De altfel, sistemul de buddy e propagat pe toată durata școlii. În ciclul primar copiii primesc un “mentor” sau “learning buddy” din ciclul gimnazial care să-i ajute cu ce au nevoie.

Structură. Număr de copii în clasă

Școlile au următoarea structură:
Kindergarten: Junior & Senior;
Primary: Clasele I-III;
Junior: Clasele IV-VI;
Intermediate: Clasele VII și VIII;
Liceu: Clasele IX-XII;
De la început există profesori, care se schimbă în fiecare an. Un profesor care predă la clasa I va preda întotdeauna la clasa I. Există doar câțiva profesori care au specializări mai precise, cum ar fi muzică, franceză sau sport/sănătate. Acei profesori își țin orele de la clasă la clasă.

Cu câteva zile înainte de începerea anului școlar, copiii primesc un plic cu informații despre noul an școlar. Cine le va fi profesor, în ce sală vor fi repartizați și primesc restul de formulare care trebuie completate de către părinți. Acestea conțin informații despre copil, contact, alergii, procedura de ajuns acasă în caz de vreme rea și altele.

 În general sunt între 15 și 25 de elevi în clasă

Mai sunt mici excepții, de obicei în clasele mixte: junior/senior kindergarten, unde pot fi până la 30 de copii în clasă. Acolo, pe lângă profesor există și un ECE-Early Childhood Educator specializat și clasele mixte de școală. Acolo unde există prea mulți copii pentru o clasă și prea puțini pentru două, se mixează doi ani împreună ca să ajungă până la maxim 30 de elevi. Fiul meu a fost în clasa I într-o clasă mixtă de I și I,I iar acum e clasa a IV-a într-o clasă mixtă de IV și V.

Copiii se repartizează în clasele mixte pe criteriul că sunt ceva mai descurcăreți-cei de la clasa mai mică-și mai empatici- cei de la clasa cea mare, ca să poată funcționa bine în contextul unei materii mixte predate și a interacțiunii sociale.

Programul zilei

Cursurile încep la 8:50. La ora 10:00 este o pauză de dimineață de 15 minute. La 11:35 pauza mare de prânz de o oră. La 13:55 încă o pauză de 15 minute, cea de după-amiază. La 15:20 se termină cursurile.

Pentru copiii ai căror părinți încep lucrul mai devreme există opțiunea “before school”, începând de la 6 dimineața. Costă $168 pe lună de copil. De asemenea, există “after school”, până la ora 18:00. Costă $270 pe luna și include și o gustare.

De obicei programul la afterschool nu cuprinde nimic organizat, e doar joacă sub supravegherea unui profesor pentru fiecare grupă de vârstă. Cursuri opționale există, nu în cadrul școlii, ci oferite la preț redus de către “community centres” din fiecare cartier. Unele din ele se petrec în cadrul școlii. De exemplu, copiii mei fac karate. Cursul e organizat de un dojo local. Se ține în incinta școlii și e sponsorizat parțial de community centre al nostru. Astfel, el este oferit la un preț foarte mic față de cât ar costa dacă am merge direct la dojo respectiv.

În cadrul școlii există “intramurals”, diverse cluburi unde copiii pot să meargă dacă vor. Nu trebuie să se înscrie ci pur și simplu se duc unde le place. Au club de citit, de arte vizuale, de Lego, de muzică și așa mai departe.

Afară pe orice vreme, cu excepții extreme

Copiii nu stau în școală înainte de ore. Fiecare clasă are un spațiu desemnat din curtea școlii în fața intrării lor unde își pun ghiozdanele în șir indian și apoi se joacă în curte până sună clopoțelul.

În pauzele de dimineață și după-masă sunt scoși afară din școală, în curte. Singurele excepții sunt iarna dacă e viscol sau temperatura scade sub -25C și vara dacă sunt peste 40C sau indicele UV sare de o anumită valoare.

În pauza de prânz au 30 de minute să-și mănânce mâncarea, după care sunt scoși afară și au 30 de minute de joacă.

Părinții sunt obligați să le dea copiilor mâncare sănătoasă

Școala la care merg copiii mei nu are cantină proprie. Copiii au opțiunea să mănânce prânzul în clasă sau acasă. Opțiunea trebuie aleasă la începutul școlii, face parte din documentele care trebuie completate de părinți. Excepțiile trebuie anunțate la front office, ca personalul să știe în caz că vreun copil părăsește incinta școlii.

Cei care mănâncă la școală trebuie să ducă cu ei două gustări și un prânz, sănătoase. Au doar două zile pe an în care sunt acceptate “treats”, adică gustări care includ și zahăr/prăjituri/bomboane, de Halloween și Valentines’ Day. În rest sunt monitorizați să aibă nutriție echilibrată, din toate grupele alimentare. În cazul în care se observă nereguli repetate, părintele e sesizat și consiliat pentru binele copilului. Tot ce intră în școală trebuie să fie nut-free, din cauza posibilelor alergii.

Vinerea se trișează

De două ori pe lună, vinerea au “pizza day”. Pentru o sumă modica pot să mănânce pizza livrată de la pizzeria de vis-a-vis. Au ore de nutriție, așa că știu exact ce și cum ar trebui să mănânce. Încă de la 4 ani știu explicat pe înțelesul lor ce e “everyday food”, “sometimes food” și “should try not to eat that” 🙂

De menționat că la clasele mici au voie să mănânce gustările în timpul orei, cu condiția să fie doar fructe sau legume și când activitatea pe care o fac la momentul respectiv le permite. Au constatat ei că stomacele mici au uneori nevoie de o mică ronțăială ca să se poată concentra mai bine 🙂

La întoarcerea în clasă după pauza de prânz, au 5 minute în care ascultă muzică în surdină cu capul pe bănci și meditează, un fel de tranziție de la zbenguială de afară la seriozitatea de la ore

Dacă întârzie trebuie să sune la ușa de la intrare, primesc un “late slip”, care trebuie semnat apoi de părinți că au luat la cunoștință și unde pot explica motivul. Dacă se știe dinainte că vor întârzia, cum ar fi o programare la medic, părintele trebuie să sune la numărul special al școlii și să explice. Altfel, absența e nemotivată.

Întârzierile și absentele se trec în arhivă și se trimit împreună cu report cards la inspectoratul școlar (“school board”) de două ori pe an. Dacă un copil absentează nemotivat, școala începe să sune la toate numerele din dosar până dă de unul din părinți ca să primească o explicație/justificare.

Rigurozitate maximă în cazul absențelor

Dacă nu răspunde nimeni la niciunul din numere, următoarea anunțată e Poliția, care începe să caute copilul. În cazul în care copilul lipsește o zi de la școală, absența trebuie anunțata la același număr special al școlii, împreună cu motivul. În cazul în care e vorba de o vacanță de exemplu, dacă copilul lipsește mai mult de 10 zile consecutive, părinții trebuie să completeze încă un formular suplimentar în care să anunțe școala.

Siguranța în școală e luată foarte în serios

Nu intră nimeni neautorizat și fără să treacă pe la front office să explice ce treabă are. Acolo primește un ecuson care de “Visitor” sau “Volunteer”. Multe din activitățile școlii se bazează pe voluntariat din partea părinților, însoțitori în excursii, ajutor în zilele de pizza, ajutor la diverse acțiuni caritabile, părinți care au timp să citească cu copiii care sunt mai în urmă și așa mai departe.

Copiii fac periodic exerciții pentru incendii, lockdown, cutremur sau alte situații neprevăzute. Totul este exersat să devină a doua natură, în caz de urgență adevărată, să nu fie bulibășeală și panică, fiecare să știe exact ce are de făcut și cum.

Simulare în caz de atac armat

Am asistat când copilul mare era în Kindergarten la o punere în practică a situației de lockdown –  dacă intră cineva cu armă și ia ostatici. Copiii exersau periodic procedura sub formă de joc, nici gând să-i sperie cineva, lor li se părea că e ceva foarte haios.

Am rămas extrem de impresionată. În mai puțin de un minut o clasă de 30 de copii între 4 și 5 ani a devenit complet invizibilă. Oricine ar fi intrat în încăpere ar fi putut să jure că e goală. Profesoara a spus “cuvântul magic” după care fiecare copil s-a dus exact la locul lui stabilit și s-a băgat unde trebuie sau s-a acoperit cu ce trebuie.

Siguranța e un leitmotiv oriunde mergi și orice faci aici, nu numai în școală. Chiar și lecțiile de înot la care merg copiii încep cu primul ajutor, ca și orice altă activitate. Safety first nu e o vorbă goală aici.

Comunicarea cu profesorul

Fiecare copil primește la începutul anului o agendă/calendar care e sfântă, e dusă și adusă în fiecare zi, semnată în fiecare zi de către părinte și profesor. În ea se comunică absolut tot ce e nevoie, de la materie, teste, evenimente. În cazul în care agenda ajunge dimineață la școală nesemnată de părinte, se consideră că acesta nu a luat la cunoștință și profesorul încearcă să dea telefon părintelui când poate. Dacă părintele are întrebări sau nelămuriri care sunt mai detaliate decât simple însemnări în agendă, tot acolo poate cere o întrevedere cu profesorul.
La două săptămâni după începerea școlii există “Meet the teacher night”. Școala face un barbeque și părinții cu copiii pot merge și vizita școala, sala de clasă și pot sta la povești cu profesorul, să se cunoască unii cu alții.

Directorul școlii e întotdeauna disponibil în cazul în care sunt întrebări sau nelămuriri. Ușa de la biroul lui nu se închide niciodată.

Școala are un newsletter lunar sub formă de email, la care te poți abona online și are un Twitter feed unde se prezintă orice informații de interes.

Programa. Copiilor trebuie să le placă ceea ce învață

Programa de învățământ e construită la nivel național, de unde curge frumos în jos, spre provincii, regiuni și în final la inspectorat, care o adaptează special pentru școlile pe care le au în subordine. Fiecare inspectorat adaptează programa specific pentru nevoile sale.

Se învață prin joacă și descoperire, se pune foarte mult accentul pe înțelegere și se încearcă a fi o activitate plăcută care să stimuleze copiii. Sunt puși să-și folosească imaginația cât mai mult, să-ți tragă concluziile și să discute, să colaboreze.

Profesorii au libertate absolută în metoda de predare și cum le prezintă informația. Faptul că în fiecare an copiii trebuie să se plieze unui stil nou de predare și unui colectiv nou de colegi, face parte din adaptarea pentru viață.

Învățare practică

Sunt învățați multe lucruri practice, sunt duși în multe excursii unde învață practic, nu doar teoretic. De exemplu, la Studii Sociale la lecțiile despre indienii nativi au fost duși în rezervație și învățați să facă ce făceau copiii de vârstă lor în trib, de la făcut focul cu bețe până la tras cu arcul. Au fost la fermă să învețe cum se cresc animalele și se cultivă câmpul, au făcut singuri sirop de arțar la pădure, au fost la muzee și alte obiective.

Când a trebuit să învețe reguli de circulație au fost lângă poliția din oraș care are construit un oraș în miniatură cu cartiere, străzi, cale ferată, semafoare, au fost învățați la modul practic regulile.

Se pune accentul foarte mult pe citit și pe scris

Primesc în fiecare zi o carte mai scurtă de citit și o dată pe săptămâna o carte mai serioasă. Li se dau multe eseuri pe teme date și cu diverse formate, de la prezentări powerpoint, până la referate Se pune accentul pe munca de cercetare, pe căutat informații, pe a se descurca copiii pe cont propriu.

Matematica și științele sunt predate sub formă de module, cu informații, exemple și teste la final de modul.

La ciclul primar fiecare zi începe cu educație fizică, urmând ca că în Junior să se reducă la două zile pe săptămâna în care încep să învețe sporturi tot pe module.

În clasa a IV-a au început încă niște materii noi – Franceză, Muzică, Scriere cursivă. Aici se învață la început literele de tipar mici și mari, se pune accentul pe spelling, caligrafia și scrierea cursivă se încep când se consideră că stăpânesc restul.

Sistemul de notare

Notele sunt de două feluri, calificative – de la “F” care e insuficient până la “A” care e excelent și marks – de la “1” care e semnal de alarmă că nu s-au înțeles cerințele deloc, “2” e sub așteptări, “3” e conform așteptărilor și “4” care e “peste așteptări”.

La fiecare lucrare se include exact baremul și criteriile luate în considerare, depinde de tipul muncii. În general marks se dau pentru lucrări, dar pe echivalentul carnetului de note (“report card”) sunt trecute calificative.

Secțiune socială și secțiune școlară în carentul de note

Report cards, echivalentul carnetului de note, se trimit acasă de două ori pe an. Ele conțin un raport extrem de detaliat, cu exemple ale muncii elevului. Scrie unde se descurcă foarte bine, unde mai e de lucrat. Are două secțiuni, cea “socială”, unde se urmărește cât de bine interacționează, colaborează, cum își organizează timpul, cum lucrează individual, etc și cea “școlară” unde are calificativele la fiecare materie, împreună cu explicații detaliate.

Mai există o secțiune de final unde elevul și părintele trebuie să explice amândoi unde cred că a progresat cel mai bine copilul și unde cred ei că mai e de lucrat și care le sunt intențiile pentru următorul semestru.
La finalul clasei a III-a, VI-a și a IX-a copiii au un examen la nivel național structurat pe mai multe zile (EQAO) care încearcă să vadă unde se situează copiii și școlile în raport cu programa.

 Încă din primii ani copiii sunt educați aici că toți sunt diferiți și că fiecare copil are diverse aptitudini și înclinații

Li se explică că toți avem anumite aptitudini – unii mai mult spre logică, alții mai mult spre cuvinte, doar ponderea lor e diferită. Sunt încurajați să-și dezvolte aptitudinile pe care le au, dar în același timp să iasă și din zonă de confort și să își dezvolte aptitudini care nu le vin natural.

Aici nu se folosește aceeași măsură pentru toți copiii, se încearcă foarte serios să le fie stimulată individualitatea.

Temele sunt considerate joacă

Temele  sunt complet la latitudinea profesorului. Unii dau mai multe, alții mai puține, dar în general ele urmează tendința de “10 minute per an școlar”. Tema la clasa I ar trebui să dureze 10 minute, tema la clasa a II-a ar fi 20 de minute și așa mai departe. Majoritatea temelor se dau pentru câteva zile. Nu am avut tragedii legate de teme. Ele sunt de obicei destul de haioase și sunt menite doar să întărească informația din clasă, sau uneori să completez ce nu s-a finalizat în timpul orelor (foarte rar).

Emmy la clasă a II-a are teme la matematică cam două probleme pe săptămână, unde trebuie să explice modul în care a gândit și a rezolvat. Se încearcă să îi facă familiari cu a-și explica raționamentul. La poezie primește o poezie nouă în fiecare săptămână. Trebuie să găsească elemente de stil, de gramatică, sau paralele între poezie și realitate. E o muncă interesantă care de obicei se lasă cu chicoteli.

La clasa a IV-a, Robert are câte un proiect nou online unde trebuie să facă research, să pagineze, să argumenteze și să explice, plus exerciții la matematică depinzând de modulul pe care îl fac. Mai au jocuri educative pe care le pot juca și de acasă (au acces la rețeaua școlii), care sunt menite să-i familiarizeze cu diverși termeni din științe. Dacă le-aș numi teme mi-ar sări copii în cap, că ei “se joacă” de fapt.

Împărțirile cu virgulă sau în  fracții făcute sub formă  de joc nu sunt considerate o corvoadă

De asemenea, în fiecare săptămâna învață cuvinte noi (Emmy, ciclul Primary câte 10 pe săptămâna, Robert, ciclul Junior câte 20), învață cum se scriu, cum să le folosească în propoziții, fac exerciții cu ele și dau test din ele în fiecare vineri.

Consiliere psihologică

Școala are consilier psihologic, care e la dispoziția oricui are nevoie de el. Sunt cazuri când școala se autosesizează și apelează la el, dar și părinții pot apela, dacă au impresia că ceva nu merge cum ar trebui. În general comunicarea între cele trei părți – școală, părinți, elevi – e absolut deschisă și încurajată. De asemenea școala organizează periodic seminarii gratuite pe diverse teme menite să ajute părinții cu diverse probleme cu care se confruntă.

Copiii cu nevoi speciale au un asistent propriu care e cu ei în orice moment

Există mai mulți asistenți, care lucrează prin rotație cu copiii, care sunt  încadrați 100% în toată activitatea școlară. Nu există nici un aspect care să îi excludă. Singura diferență e că atunci când ajung la saturație au voie să ia o pauză de câteva minute, să se plimbe de exemplu afară pe coridor sau să facă o altă activitate care să îi calmeze.

Copiii cu dificultăți de învățare sunt ajutați cu toate resursele disponibile

Se face consiliere, se pun profesori adiționali, se muncește într-o echipă imensă pentru a se hotărî ce anume e de făcut ca un copil să fie readus la nivelul care se așteaptă de la el. Am prietene care sunt profesoare la școli din cartiere mai problematice, unde situația materială și psihologică a copiilor e mai precară. Știu că acolo se investesc mult mai mulți bani pentru a rezolva problemele. La școli fără probleme mari cum e a noastră, multe din investițiile necesare se fac prin diverse acțiuni caritabile și donații, prin voluntariatul tuturor. Ideea e că toți doresc să se ducă banii acolo unde e într-adevăr nevoie de ei.

Orientarea profesională începe încă din anii mici

La băiatul meu în clasă au venit copiii din clasele finale de liceu să vorbească cu ei și să le explice cum se face orientarea profesională. Au vorbit despre credite, burse, colegiu, facultate și așa mai departe. O discuție din care copilul a venit acasă doldora de informații și foarte hotărât.

Copiii au parte de multe șanse de a face voluntariat și a descoperi ce le place, ce nu, spre ce au înclinații. În general sunt sprijiniți cu informații și acțiuni practice pe tot parcursul școlii.

Religie

Copiii mei sunt la școală catolică, deci da, se face religie. Fiecare dimineață începe cu imnul Canadei urmat de “Tatăl Nostru” și o mică rugăciune spusă la sistemul stereo al școlii de către copii, prin rotație. E o mare onoare ziua în care ești responsabil cu rugăciunea și anunțurile.

Au vizite periodice ale preotului de la biserica de care aparține școala. Uneori slujbă se ține în cadrul școlii, în sala de gimnastică. Copiii sunt învățați semnificația fiecărei sărbători și sacrament religios. Sunt ajutați cu prima confesiune, prima comuniune și restul de sacramente care se fac “în echipă”. Copiii sunt învățați cu blândețe, nu se pune accentul pe pedepse și ce se întâmplă dacă faci rău, ci cât de bine e să fii bun și să ai grijă de aproapele tău.

Vacanțele

Școala începe în prima marți după Ziua Muncii. De obicei prima marți din luna Septembrie. Copiii au două săptămâni vacanță de Crăciun și Anul Nou și încă o săptămână de vacanță în mijlocul lui Martie Vacanța de vară începe la sfârșitul lunii Iunie. Mai au câteva zile libere când e weekend lung. Aproape câte un weekend pe luna e prelungit. Ori luni ori vineri e liber. Ziua Familiei, Vinerea Mare, Thanksgiving, etc. Mai sunt câteva zile când au “PD Day”, o zi de dezvoltare profesională pentru profesori.

Școala în Canada. Costuri

Școala e gratuită până la colegiu/universitate. Manualele, caietele, rechizitele, agendele, materialul didactic, toate sunt plătite de către școală. Eu cumpăr ghiozdan, lunch box și penar, care e opțional, dar de obicei copiii vor să aibă rechizitele lor, deși școala le pune la dispoziție tot ce au nevoie.

Pentru familiile mai nevoiașe se rezolvă și ghiozdanele și alte necesități, chiar și haine și încălțăminte pentru copii. Bani dau de obicei pentru pizza day (sumă e modica, $1-$2) și pentru excursiile în care sunt duși copiii,

Alți bani se mai pot da la donații sau diverse acțiuni caritabile. Exemplu practic – de Crăciunul trecut școala a achiziționat en-gros ghivece de Crăciunițe pe care le-a vândut cui a dorit să cumpere. Prețul final de vânzare, cu adaos cu tot, a ajuns că la orice florărie. Din banii câștigați școala a cumpărat echipament electronic pentru sălile de clasă.

Concluziile mele

Din toate sistemele de până acum, școala în Canada mi se pare că oferă experiența cea mai echilibrată de învățare pentru copii. Îmi place mult că îi învață de la bun început că suntem diferiți și e normal să avem aptitudini diferite. Că învățarea se face prin joc și chiar și noțiuni dificile sunt reținute de și cu drag. Activitățile practice și experimentale mi se pare că le dezvoltă exact abilitățile de care au nevoie în viață. Ce mai, parcă mi-aș face bagajele și via Canada  🙂

Citește și

Școala în Anglia

Școala în America

Școala în Germania

Școala în Franța

Școala în Suedia

Școala în Australia

Școala în Belgia

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

 

Posted in Educație, Lumea Pisicii, Școala în lume

Related Posts

13 Comments

  1. Maria

    Sigur ca da.Canada e pe primul loc sau al doilea in educatie. Fac totul asa cum trebuie. Dar ROMANIA nu ia exemple de la nimeni, le copiaza anapoda.

    • Ramona

      Buna ziua .As dorii sa vin cu copii in canada ianuarie.imi puteti va rog frumos daca imi pot da acolo copii la scoala chiar daca nu ne mai trebuie vize ?va multumesc frumos .

    • Ioana Marinescu

      Intotdeauna 😉 Nu stiam aceasta clasificare, dar confirma ca intr-adevar lucrurile se intampla cum trebuie acolo

  2. Fausta

    M-a surprins foarte placut partea cu meditatia dupa zbenguiala de afara !

    O scoala de vis pentru muti dintre noi !

    • Ioana Marinescu

      Multumesc, Cristina! Pana acum, scoala in Canada este preferata mea 🙂

  3. Alina

    As vrea doar sa adaug ca in unele parti ale Canadei cu un procentaj mai mare de populatie francofona sunt si scoli exclusiv franceze (chiar in provinciile engleze). Ai mei copii frecventeaza o scoala franceza in Ontario (provincie engleza).
    De asemenea, marea majoritate a invatatorilor la scoala noastra (clase 1-6) nu dau teme pentru acasa.

    • ioana

      Unde mai exact in Ontario?Si noi ne gandim sa ne mutam acolo, dar sincer mi-e groaza de vreme , de schimbare, de cum se va adapta fiul meu.Desi tot ce citesc arata un invatamant bun si frumos.

      Daca poti si doresti sa schimbam mai multe informatii si prin email sau alta modalitate.

    • Ioana Marinescu

      Din cate stiu eu, da, vremea nu e cea mai fericita, dar scoala cred ca merita tot.
      Simona, poate esti pe receptie sa ne ajuti putin?:-)

  4. IOSIF

    A-ȚI UITAT SĂ MENTIONAȚI LA COSTURI,CĂ FIECARE FAMILIE PLATEȘTE ANUAL OANUMITĂ TAXĂ SCOLARĂ,CHIAR DACĂ NU ARE COPII.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.