Meniu Închide

Jurnal de la cort

Deşi vacanţa de familie e planificată puţin mai încolo, astrele s-au aliniat şi Ana şi cu mine suntem singure la mare, la cort pe plajă la 2 Mai. Singure acum, că în primele trei zile am fost însoţite de bunica maternă, aflată pentru prima dată în ipostaza de “cortangioaică”. Din fericire pentru noi, tabăra a fost montată de Pisicul consort, aşa că noi ne-am poziţionat ca divele direct în bătaia soarelui şi brizei. E frumos la cort. Parcă nu aşa frumos ca anul trecut, poate că nu suntem în formaţie completă, poate că a trecut euforia, habar n-am. Nu-mi mai place că trebuie să merg noaptea prin frig până la baie, că la duşuri apa curge când opărită, când rece, butonul stă foarte puţin apăsat şi trebuie mereu să stai cu mâna pe el, ne stropim, se face prea mare baltă pe jos, în fine, la capitolul baie nu îmi mai place, vreau baia mea cu tot ce îmi trebuie. Cum asta nu se va întâmpla în camping decât dacă ne luăm rulotă, accept deocamdată situaţia. Am campat în acelaşi loc ca anul trecut, dar restaurantul de lângă noi, care anul trecut era doar un băruleţ,  funcţionează în toată regula cu tot cu utilaje zgomotoase şi angajaţi gălăgioşi. Îi trecem la toleraţi şi pe ei. Altfel, cerul e tot acolo, cu tot cu stelele lui. Valurile dau deşteptarea şi îmi ţin de urât noaptea când stau să scriu. Nisipul e plin tot de scoici tăioase, când o fi nisip fin şi curat la 2 Mai şi Vamă probabil că în Mamaia se va campa în faţă la Rex :-). La Petya e tot aşa aglomerat şi haos, dar icrele şi midiile sunt delicioase. La Dinamo s-a prostit mâncarea, scumpă, puţin variată şi total banală. Noaptea e rece, poate mai rece ca anul trecut. Acum două nopţi era să ne ia pe sus de ce vânt a bătut. Nu ne-a luat. Clătitele din Vamă sunt la fel de bune. Şi beţivanii la fel de prezenţi. La Canapele au midii pane făcute cum trebuie şi şaorma delicioasa – Ana dixit (da, fata mea e shaormăreasă, n-ai zice la ce faţă de prinţesă are)

Am luat zmeu şi l-am înălţat aseară. Prima oară în viaţa mea. Ana s-a suit pe SUP (Stand up Paddeling). Prima oară în viaţa ei. Am mers în Mangalia şi am petrecut o zi de fete, cu stat de vorbă, răsfăţat cu bunătăţi şi la final o baie în valuri. Ea în valuri, eu pe mal. Am mers cu microbuzul, aşa cum mergeam în adolescenţă. Cu diferenţa că acum stai pe scaun şi ai aer condiţionat.

Am mers pe străduţele din 2 Mai şi i-a povestit mama cum m-a muşcat pe mine câinele din curtea de vizavi de fund când aveam 5 ani şi cum mi-am spart bărbia şi m-au cusut pe viu în Mangalia 2 ani mai târziu. I-aş fi povestit şi eu cum m-am îndrăgostit prima oară serios în viaţa mea, pe plaja de la tabără, dar am lăsat-o pentru peste vreo câţiva ani. La terasa zgomotoasă au apperol. Îl planific de vreo trei seri şi nu se mai leagă. Eu sper să se până la urmă. Avem dispute pentru tabletă şi “mama, mă plictisesc”, deşi e plaja plină de copii şi cortul de lopăţele, jucărele, cărţi, creioane, etc. Am găsit soluţii şi o scoatem la capăt până la urmă. Sâmbătă ne reunim. Ca să plecăm şi să revenim. Pentru că în vacanţa asta facem kilometri. Mulţi, pe drumuri repetate, că aşa s-a  potrivit. Dar o să fim împreună şi o să fie bine. E trei noaptea. Valurile se aud ritmic. La fel şi nişte başi în surdină, Dumnezeu ştie pe unde. Dar e bine. Şi sâmbătă ne reunim.

Am povestit aici cum am ajuns să mergem al doilea an la cort şi aici cum ne organizăm noi.

Posted in În vacanță, Lumea noastră

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.