Meniu Închide

Le datorăm copiilor noștri pupicul de noapte bună

Cu toții avem senzația că trebuie să facem totul pentru copiii noștri. Să le oferim ultima generație de saltea cu fibră nu știu de care. Ultimul cărucior high-tech. Pereți vopsiți în culori liniștitoare și care conțin neapărat  ioni de argint. Haine din ultima colecție, mâncare bio de la producători autohtoni, școala cea mai vestită. Lista e lungă, nu mai terminăm până lunea viitoare. În realitate, nu le suntem datori cu nimic din toate astea. Indiferent ce le vom da, întotdeauna va exista cel puțin “un ceva” mai cu moț. Ce le datorăm însă, din momentul în care îi concepem și ar trebui să ne întrebăm zilnic dacă le oferim asta, este atenția noastră. Un “să ai o zi bună” când îi lăsăm în poarta școlii, o mângâiere atunci când cad și se lovesc. Brațele noastre când suferă vreo dezamăgire. Pupicul de noapte bună, care să îi călăuzească în noaptea plină de liniște și vise, nu întotdeauna frumoase.

Despre asta a fost cel mai recent spectacol Zurli, la care am mers în familie. Vreau pupic de noapte bună este cel mai frumos și mai emoționant spectacol Zurli de până acum.

Deschide dureri, dar și vindecă enorm.

Transmite emoție,și îl face pe copil să se cuibărească în brațele părintelui. Iar pe părinte să se gândească la ce are cu adevărat nevoie copilul său.

Spectacolul e vesel, antrenant, plin de cântecele noi, cu o recuzită nouă și la un nivel mult mai profesionist – se vede că s-a lucrat ceva la aspectul ăsta.

Ca și în restul spectacolelor Zurli, se abordează lucruri din viața de zi cu zi, într-o manieră simplă, curată, pe înțelesul copiilor. Ei văd că trezitul devreme nu e ușor pentru nimeni, că și lui Zdăngănel îi e greu să se îmbrace dimineața, pentru că nu știe exact la ce folosește fiecare obiect, sau că nici Fetița Zurli sau însăși Tanti Prezentatoarea nu știu de ce trebuie să ne spălăm pe dinți în fiecare dimineață – noroc că apare Caria și ne demonstrează că abia așteaptă dințișori murdari, să îi atace.  Am învățat și un salut al fericirii, o strâmbătura amuzantă, în care ne tragem de ureche, închidem un ochi și scoatem un sunet caraghios. Sigur ne va ajuta să detensionăm momentele mai puține plăcute.

Foto Adi Popa
Foto Adi Popa

Zâna Bună are un rol mult mai consistent și îl face extrem de natural și cald, apropiat, este exact ceva-ul ăla, stropul de magie de care au nevoie copiii ca să accepte mai ușor lucrurile.

De departe cel mai emoționant moment al spectacolului a fost Cântec pentru Maya

Am văzut o sală plină de oameni care au căzut pe gânduri. Unii și-au strâns tare copiii la piept, altora le-au dat lacrimile. Recunosc că m-am abținut vitejește, cu toate astea tot mi-a scăpat o lacrimă în colțul ochilor.

Cântecul asta spune ce nu știu sau nu au curaj copiii noștri să ne comunice – “Vreau să fiu încurajată/Vreau să nu mai fiu certată/Vreau să îmi spui că sunt frumoasă/Și atunci când am nevoie, vreau să stai mai mult pe acasă. Azi nu vreau jucării/Vreau în brațe să mă ții/Vreau o zi doar pentru mine/Să-ți închizi și telefonul și să nu vorbești cu nimeni.” Adăugați o melodie extrem de sensibilă, o intrepretare caldă, lumini stinse și o liniște perfectă și veți obține doar un sfert din emoția care s-a simțit ieri la Palatul copiilor. În timpul cântecului, toți copiii din sală au ridicat pancartele cu Vreau pupic de noapte bună primite la intrare, ca un manifest pentru lucrurile cu adevărat importante pentru ei.

Vă întrebați dacă se poate mai emoționant de atât? Ei bine, da, se poate, pentru că la finalul melodiei, Mirela a chemat-o pe scenă pe muza cântecului și a fenomenului Zurli, cea pentru care a fost creată această poveste frumoasă,  fetița ei. Maya a urcat plângând pe scenă și a îmbrățișat-o pe mama ei, cu căldura și sinceritatea cu care un copil își îmbrățișează mama, chiar dacă are 14 ani și nu mai e tocmai un copil.

De fiecare dată când mă uit la ele, îmi pun dorință la Zâna bună să mă ajute să am o relație cu Ana măcar pe jumătate din ce au ele. Și știu eu că dacă rostești dorința clar, cu pumnii strânși tare la piept și ochii închiși, nu are cum să nu se împlinească. Așa am auzit într-o poveste frumoasă, care crește părinți mai buni și copii mai fericiți, care de azi înainte își vor primi mult mai des pupicul de noapte bună.

Citește și

Mamă de copil școlar, mai greu decât cu un sugar

Nu mai creșteți genii, creșteți copii fericiți!

Unde te grăbești? Mai ține-l în brațe puțin

Tu ce-i spui cel mai des copilului tău?

Aș vrea să stăm de mână toată viața

Tu cât respect îi arăți copilului tău?

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Posted in Evenimente, Lumea Pisicii, Parenting

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.