Meniu Închide

Paște, poze, flori, tristețe, veselie. Împreună

Sâmbăta Mare, ora 9.00. Totul pare că merge conform planului. Fac cheescake-ul, pregătesc ouăle, fac risotto cu fructe de mare – da, numai preparate tradițional internaționale am făcut Paștele ăsta :-). Drobul de pui e în jurisdicția Pisicului, așa că am timp berechet să îmi fac unghiile, părul, să și dorm. Pfff, deja e vis.

Ora 11.00- Primesc o comandă de flori pe care nu o pot refuza. Las risotto-ul pe jumătate fiert, ouăle în drum spre cratiță și speranța că o să găsesc treburile făcute de bărbat și copil, întorși mai pioși și mai curați de la biserică

Ora 13.00 – Ajung fericită cu florile în brațe – mă mișcasem ca Schumacher în zilele de glorie prin oraș. Când intru în casă, simt cum mi se taie picioarele. Sacoșe de la cumpărături aruncate pe jos, holul vraiște, bucătăria cum o lăsasem. Masa festivă, decorată ieri, e acum plină de pământ, flori, mușchi, apă. În mijlocul lor, două mânuțe mici îmi pregătesc surpriza de Paște – un coșulet ales și creat de ea de la un capăt la altul. Supără-te, dacă poți. Ei bine, eu pot. Că așa sunt eu. Nu mă supăr pe ea, ci pe el. Că e iresponsabil în inocența lui. Îmi trece repede și îmi dau seama că și de aia îl iubesc.

Ora 15.00 – Mă relaxez total. Nimic nu e gata, ouăle zac în oala cu oțet, drobul e sub formă de carne fiartă și legături de ceapă și verdețuri nespălate. Auziți, nu vreți să facem niște poze? Că suntem frumoși, veseli, avem și flori. Vedem noi pe urmă ce facem cu treaba.

Ora 21.00 – Avem și ouă vopsite și drob și cheesecake și unghii roșii. Și poze frumoase. Brusc, de niciunde izbucnește o ceartă. Eu stau la laptop. Pisicu s-a dus să se bărbierească. Ana vrea atenție, că doar de asta a avut parte toată ziua. Cere jocuri non-stop, numa ce terminase o tură de cărți cu taică-su. Pune muzică tare. Caută să provoace. Suntem obosiți. Cedăm. Ne enervăm. Mai mult de ideea că e seara de Înviere și noi ne ciondănim pe prostii. Izbucnim toți, fiecare în felul lui. Ne trece pe rând. Stăm de vorbă, analizăm, ne iertăm. Ne pregătim să plecăm la Înviere.

Ora 23.45 – Suntem la Biserică și ascultăm slujba. Mă trece un fior. Poate nu am avut cea mai bună zi de Ajun de Înviere. Poate nu a fost nici cea mai proastă. Până la urmă, ce-a fost? Ne-am bucurat, ne-am prostit, ne-am supărat. Ne-am împăcat. Suntem vii, sănătoși și împreună. Luăm Lumină.

Azi vom fi cu familia. Mamele și bunica s-au agitat să facă bunătăți, ca întotdeauna, mai multe decât aveam nevoie. Dar e bucuria lor. Cum e și să ne aibă aproape, să ne vadă în jurul mesei, să ne servească. Așa știu ele că e de sărbători. Și le e bine. Și nouă ne e. Cu tristețe și bucurie. Împreună.

Hristos a Înviat!

Câteva dintre poze. Să îmi spuneți dacă vă plac. Noi ne-am distrat când le-am făcut.

Dacă vă plac articolele Pisicii, vă invit să daţi like paginii de Facebook, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Posted in Gânduri, Lumea noastră

Related Posts

6 Comments

  1. Fausta

    Frumos articol !ma regasesc pe alaturi.

    Prin expunerea trairilor tale devin nostalgica si-mi face atat de bine !

    • Ioana Marinescu

      Multumesc mult, Fausta! Comentariile tale imi dau aripi <3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.