În ultimele zile, s-a constatat o scădere de 0,7% a nivelului de pace la nivel global comparativ cu anul trecut, ceea ce marchează al 12-lea an consecutiv de deteriorare. Conform Global Peace Index 2026, din cele 163 de țări evaluate, 99 au înregistrat o regresie, în timp ce 62 au avut o evoluție pozitivă.
Conflictele armate și impactul acestora
Conflictele armate reprezintă principalul factor care contribuie la această scădere a pacii, cu un număr record de conflicte active între state, cel mai mare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul țărilor implicate în conflicte externe a crescut de la 59 în 2008 la 103. În 2025, peste 181.000 de persoane au murit din cauza acestor conflicte, iar 20 de națiuni au avut mai mult de 1.000 de decese, cea mai mare cifră de la începutul acestui indice. De asemenea, 117 milioane de oameni sunt strămutati, ceea ce înseamnă unul din 67 de locuitori ai planetei.
Clasamentul țărilor în funcție de pace
În ceea ce privește clasamentul țărilor, Islanda ocupă prima poziție pentru al 19-lea an consecutiv, urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. La polul opus se află Rusia, pe ultimul loc, urmată de Sudan, Republica Democratică Congo, Ucraina și Israel. Polonia a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, urcând 23 de locuri, ajungând pe poziția 22. Statele Unite au coborât pe locul 134 din cauza instabilității politice.
România ocupă locul 45, cu un scor ușor mai slab (+0,027) și o poziție mai jos comparativ cu anul trecut. Indicele o plasează în regiunea „Europa de Est și Asia Centrală”, unde se află pe locul patru, după Bulgaria (26), Uzbekistan și Kazahstan. Republica Moldova este pe locul 55, iar Ungaria pe 15.
Indicele de pace utilizează 23 de indicatori, împărțiți în trei domenii: siguranța și securitatea societății, conflictele interne și internaționale și nivelul de militarizare. Această evaluare ia în considerare atât siguranța de zi cu zi, cât și implicarea în conflicte și dimensiunea militară. De asemenea, s-a observat o triplicare a restricțiilor comerciale și o slăbire a instituțiilor multilaterale.
Războaiele se încheie din ce în ce mai rar; în jur de 4% dintre conflicte au fost rezolvate prin acorduri de pace în anii 2010, comparativ cu 23% în anii 1970. Raportul conține și un capitol dedicat inteligenței artificiale în contextul conflictelor.
Impactul economic al violenței
- Violența generează costuri enorme, iar Institutul pentru Economie și Pace estimează că impactul economic al violenței va atinge 21,8 trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă 10,5% din PIB-ul global, adică 2.657 de dolari pe cap de locuitor. Această sumă a crescut cu 3,2% într-un an și cu 48% față de 2008. În cele mai afectate 10 țări, costul ajunge la 23,4% din PIB, în timp ce în cele mai pașnice 10 țări este de doar 2,2%.
- Resursele financiare se îndreaptă spre apărare, în detrimentul investițiilor productive. Cheltuielile militare constituie 43% din totalul cheltuielilor, ajungând la 9,5 trilioane de dolari, cu o creștere de 5,8% în 2025, cea mai mare creștere anuală de la introducerea acestui indice. În România, acest lucru înseamnă redirecționarea fondurilor de la infrastructură, educație și sănătate către apărare. Conform IEP, un leu cheltuit pentru a controla violența nu produce același efect multiplicator ca un leu investit.
- Șocurile geopolitice influențează inflația. Raportul sugerează că războiul din Iran va costa economia globală cel puțin 0,6% din PIB în primul an, în cazul unui armistițiu instabil. IEP consideră că această estimare este intenționat conservatoare. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și 20% din gazul natural lichefiat tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Diferența economică dintre un armistițiu prelungit și reluarea conflictului se ridică la aproximativ 2,2 trilioane de dolari anual, o sumă pe care IEP o numește „valoarea diplomației reușite”.
- Percepția riscurilor afectează costul capitalului. Indicele este folosit ca un semnal de risc de țară. O poziție slabă poate duce la prime de risc mai mari, costuri de asigurare crescute și decizii de investiții străine mai puțin favorabile. Raportul oferă exemplul investițiilor străine directe în China, care sunt la un nivel minim în ultimele trei decenii, din cauza tensiunilor geopolitice. Pentru România, ca membru al flancului estic NATO, vecinătatea cu Ucraina reprezintă un risc constant.
- Disparitățile dintre țări cresc. Cele mai pașnice 25 de țări au înregistrat o deteriorare de doar 0,3% din 2008, în timp ce cele mai puțin pașnice au avut o creștere de 18,9%. Pacea tinde să se concentreze în zonele deja prospere, în timp ce conflictele se intensifică în regiunile sărace.
Sursa articol: https://hotnews.ro/cele-mai-pasnice-si-mai-putin-pasnice-tari-din-lume-2375338
Sursa foto: suju-foto / Pixabay

