10.4 C
București
duminică, noiembrie 22, 2026

Criza din Polonia: Poți repara o instituție politizată?

Articole asemanatoare

Supa de vită transformă o cameră în casă

Prima mea iarnă într-o garsonieră închiriată a fost mai...

CEO-ul Regina Maria dezvăluie lecția care i-a schimbat viziunea asupra succesului

Fady Chreih, directorul rețelei de sănătate Regina Maria, subliniază...

Frigiderele din 6 magazine din România, vizate în noul atac de 50 de grade

Un număr de șase magazine din România, parte a...

SRI, memorandum cu SUA. Instituția aviației pentru schimb de informații

Serviciul Român de Informații și Administrația pentru Securitate a...

O femeie a primit 7 pedepse consecutive cu închisoarea pe viață în SUA

O femeie din Oklahoma a fost sancționată cu șapte...

Ar trebui reconstruit „Cuibul Vulturului” lui Hitler, distrus de incendiu?

Cabana construită de Adolf Hitler, cunoscută sub numele de...
spot_img
Share

Conflictul dintre guvernul condus de Donald Tusk și președintele Tribunalului Constituțional, Karol Nawrocki, s-a intensificat, având ca obiect controlul asupra instituției. O judecătoare numită de actuala majoritate a anunțat suspendarea conducerii Tribunalului, provocând proteste în stradă. Tusk afirmă că acțiunile sale vizează restabilirea statului de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția denunță o preluare ilegală a Tribunalului.

Pe 31 octombrie, conflictul a căpătat o nouă dimensiune politică, când fostul premier Mateusz Morawiecki a propus o moțiune de cenzură pentru a înlătura guvernul actual. Președintele a inițiat consultări cu partidele politice, în timp ce Tusk a apărat deciziile sale.

Tribunalul Constituțional are rolul de a verifica conformitatea legilor cu Constituția, iar cetățenii și companiile depind de aceste decizii pentru a-și proteja drepturile. Întrebarea este ce se întâmplă atunci când instituțiile statului contestă autoritatea judecătorilor și nu mai recunosc aceleași decizii.

Ce se întâmplă acum

Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat pe 30 octombrie suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański, preluând conducerea instituției prin invocarea vechimii sale în magistratură și a unor prevederi legale referitoare la suspendarea temporară a judecătorilor.

Korwin-Piotrowska susține că actuala conducere împiedică activitatea unor judecători aleși de Parlament și blochează funcționarea Tribunalului. În replică, Święczkowski și Sochański contestă legalitatea suspendării și afirmă că judecătoarea nu are competențele necesare pentru a-i demite, conform Rzeczpospolita.

Președintele Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție (PiS), s-a întors urgent în Polonia, unde a avut loc un incident cu susținătorii opoziției în fața Tribunalului. Poliția a intervenit pentru a menține ordinea, reținând persoane care încercau să pătrundă în clădire.

Nawrocki a acuzat guvernul de încălcarea ordinii constituționale și a cerut retragerea forțelor trimise la Tribunal. Tusk a justificat intervenția, afirmând că refacerea statului de drept necesită măsuri ferme.

Președintele a purtat discuții cu reprezentanții mai multor partide, inclusiv PSL și Polska 2050, dar coaliția lui Tusk și Noua Stângă au refuzat invitația, conform Onet.

Mateusz Morawiecki a anunțat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, propune o moțiune de cenzură și un nou guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedura poloneză impune ca demiterea guvernului să fie însoțită de alegerea simultană a unui nou premier, ceea ce necesită o majoritate care să-l susțină pe înlocuitorul lui Tusk.

Cum s-a ajuns aici

Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a numit cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a stabilit că trei dintre aceste alegeri erau conforme cu Constituția, în timp ce două nu, iar mandatele lor urmau să expire odată cu instalarea noului Parlament.

Noua majoritate PiS a respins toate cele cinci numiri și a desemnat proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, a acceptat jurământul acestora, inclusiv al celor trei judecători aleși deja legal, refuzând în schimb să primească jurământul celor numiți de vechiul Parlament.

Guvernarea PiS a modificat regulile de funcționare ale Tribunalului, iar executivul a refuzat să publice o hotărâre din 2016 care declara neconstituționale unele dintre aceste modificări. Criticii au acuzat partidul de subordonarea instituției sub control politic, conform Euronews.

Instanțele europene au identificat ulterior grave probleme. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că prezența unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii la o instanță conform legii.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat în decembrie 2025 că neregulile din numirea judecătorilor și a președintei Tribunalului compromiteau independența și imparțialitatea instituției, subliniind că deciziile Tribunalului care contestau autoritatea dreptului european încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.

Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023 cu angajamentul de a restabili independența justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat să publice deciziile acestuia, deși Tribunalul a continuat să funcționeze fără recunoașterea acestor decizii de către guvern.

Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024, însă Duda le-a trimis pentru verificare instituției pe care ar fi trebuit să o schimbe. Tribunalul a declarat aceste legi neconstituționale în iulie 2025, iar reforma nu a fost implementată.

Refuzul jurământului a generat un nou blocaj. Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri, dar Nawrocki a acceptat jurământul pentru trei dintre ei și a refuzat pentru ceilalți cinci. Aceștia au depus jurământul printr-o procedură alternativă în Parlament, dar Święczkowski nu le-a permis să înceapă activitatea.

CEDO a solicitat deja autorităților, printr-o măsură provizorie anunțată pe 6 mai, să nu împiedice exercitarea atribuțiilor celor patru judecători blocați în primăvară. Totuși, Curtea nu a emis o hotărâre definitivă asupra fondului cauzei.

Comisia de la Veneția a subliniat într-o opinie adoptată în octombrie că Parlamentul este cel care alege judecătorii, iar președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un veto asupra alegerii lor.

Ce poate urma

Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański pentru a permite urmărirea lor penală. Totuși, disputa se poate extinde asupra dreptului de participare la ședințe și a votului.

Un acord politic ar putea preveni escaladarea conflictului. Szymon Hołownia, din Polska 2050, a cerut negocieri directe între Tusk și Nawrocki pentru a restabili Tribunalul. El a criticat atât controlul exercitat de PiS, cât și confruntarea actuală.

Fundația Helsinki sprijină o propunere a Fundației Batory care merge mai departe: un acord constituțional pentru reconstruirea instituției. Acest plan preconizează modificarea regulilor de alegere a judecătorilor, astfel încât un singur partid să nu poată controla Tribunalul, încheierea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe conform acestor reguli.

Organizația avertizează că metoda utilizată actualmente poate crea un precedent periculos: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu vechime mare, care să suspendă conducerea și să preia instituția.

Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, afirmă că simpla schimbare a conducerii nu este suficientă. Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de diviziunile politice.

„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita.

Krzysztof Izdebski consideră că polarizarea complică obținerea unui compromis, deoarece niciuna dintre părți nu dorește să facă concesii.

Actuala majoritate trebuie să facă față și criticilor legate de propriile numiri. Parlamentul l-a ales pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional în septembrie, ceea ce a stârnit opoziție în rândul unora dintre membrii coaliției, care consideră că această alegere contrazice angajamentul de a elimina influența politică asupra justiției.

Alegerile din 2027 ar putea extinde confruntarea. Profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk ar putea să-și mobilizeze susținătorii, dar riscă să îndepărteze alegătorii moderati.

Economia ar putea resimți efectele în timp. Analistul XTB Michał Stajniak estimează că impactul imediat asupra piețelor va fi limitat, deoarece investitorii sunt conștienți de conflictul existent de ani de zile. Totuși, el avertizează că incertitudinea privind aplicarea legilor poate conduce la întârzieri în investiții și la dobânzi mai mari pentru finanțarea statului. Companiile și investitorii trebuie să aibă certitudinea că regulile rămân valabile și după schimbarea puterii.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea

Sursa foto: Markus Winkler / Pexels