10.4 C
București
duminică, noiembrie 22, 2026

Furie pe străzi, incertitudine și coșmar în Franța: toamna fierbinte

Articole asemanatoare

Supa de vită transformă o cameră în casă

Prima mea iarnă într-o garsonieră închiriată a fost mai...

CEO-ul Regina Maria dezvăluie lecția care i-a schimbat viziunea asupra succesului

Fady Chreih, directorul rețelei de sănătate Regina Maria, subliniază...

Frigiderele din 6 magazine din România, vizate în noul atac de 50 de grade

Un număr de șase magazine din România, parte a...

SRI, memorandum cu SUA. Instituția aviației pentru schimb de informații

Serviciul Român de Informații și Administrația pentru Securitate a...

O femeie a primit 7 pedepse consecutive cu închisoarea pe viață în SUA

O femeie din Oklahoma a fost sancționată cu șapte...

Ar trebui reconstruit „Cuibul Vulturului” lui Hitler, distrus de incendiu?

Cabana construită de Adolf Hitler, cunoscută sub numele de...
spot_img
Share

Guvernul din Paris a promis că va încerca să răspundă solicitărilor elevilor care au ieșit în stradă în ultimele două săptămâni, însă identificarea fondurilor necesare va fi o provocare, având în vedere criza de datorie cu care se confruntă Franța.

Marți, elevi, profesori și părinți au participat la proteste în mai multe orașe din Franța, blocând accesul la sute de școli, în cadrul celei mai mari zile de acțiune dintr-o serie de demonstrații ce solicită guvernului soluționarea problemelor din sectorul educațional.

În Marsilia și Nantes, manifestanții au afișat plăcuțe pe care se putea citi „Statul a ucis învățământul național” și alte mesaje, în cadrul unor proteste în general pașnice. La Toulouse, părinții s-au unit, formând un lanț uman în fruntea unui marș.

Cu toate acestea, protestele din Strasbourg, Lyon și Rennes au degenerat în violență, poliția intervenind cu gaze lacrimogene, iar unii protestatari au aprins focuri pe străzi și au aruncat cu diverse obiecte, conform rapoartelor Reuters și AFP.

Două săptămâni de proteste

Demonstrațiile de marți au fost precedate de două săptămâni de proteste inițiate în suburbiile defavorizate ale Parisului, care s-au extins ulterior la nivel național. Manifestanții solicită condiții mai bune în sălile de clasă, o mai bună dotare cu profesori, un program școlar mai relaxat și materiale de studiu superioare.

Răspunsul guvernului a fost unul ferm, autoritățile afirmând că mișcarea a degenerat în violență urbană, menționând incendiile izbucnite în cel puțin două școli.

Într-un incident grav, un adolescent a suferit o amputare a unei mâini în urma confruntărilor dintre tinerii protestatari și forțele de ordine, care au avut loc luni în nordul Franței. François-Xavier Lauch, prefectul din Pas-de-Calais, a evitat să ofere detalii, menționând că aproximativ 200-250 de protestatari au aruncat cu obiecte în direcția poliției.

Un ziar regional a raportat că băiatul în vârstă de 15 ani a fost grav rănit după ce a ridicat o grenadă de dispersare utilizată de poliție.

Uniunea Elevilor de Liceu a anunțat că 1.800 de licee au fost blocate sau urmau să fie închise pentru ziua respectivă, iar unele autorități locale au încercat să organizeze cursuri online. Ministerul Educației nu a furnizat date imediate în acest sens.

Acuzații încrucișate

Protestele au generat o dezbatere națională cu privire la limitele unui protest legitim.

Ministrul educației din Franța, Édouard Geffray, a recunoscut că solicitările protestatarilor sunt „legitime”, dar a subliniat că violența generată de elevi depășește orice limită: „Nicio cerere nu poate justifica astfel de acte”, a declarat Geffray săptămâna trecută.

Alte organizații, inclusiv un sindicat important al judecătorilor și o organizație pentru drepturile omului, au acuzat forțele de ordine că au folosit o forță disproporționată împotriva elevilor cu vârste de până la 14 ani.

Demonstrațiile au atras, de asemenea, atenția asupra partidului de stânga Franța Nesupusă (LFI), al cărui lider, Jean-Luc Mélenchon, ar putea avansa în turul doi al alegerilor prezidențiale viitoare, conform unor sondaje recente.

Oficiali guvernamentali și lideri de dreapta au acuzat LFI de incitare la violență, o afirmație pe care partidul o contestă.

Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis, suburbie săracă a Parisului și membru al LFI, a declarat că, deși se opune violenței, susține elevii protestatari.

„Rămân de partea locuitorilor mei, iar elevii de liceu sunt locuitorii mei.”

Bally Bagayoko, primar Saint-Denis

Guvernul promite că va răspunde revendicărilor

Ministerul de Interne al Franței a raportat că 6.100 de persoane au fost reținute de la începutul protestelor, majoritatea fiind minori. Peste 1.800 de persoane sunt sub urmărire penală, inclusiv 1.483 de minori, a precizat Ministerul Justiției, fără a oferi detalii despre infracțiunile comise.

În confruntări, cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți au suferit răni.

Premierul Sébastien Lecornu a instruit miniștrii să abordeze principalele solicitări ale elevilor, incluzând înlocuirea profesorilor absenți, revizuirea duratei zilei școlare (de la 8:00 la 18:00) și prelungirea pauzelor de prânz.

De asemenea, guvernul va examina necesitatea reparațiilor clădirilor școlare vechi, a adăugat Lecornu, solicitând ca miniștrii să prezinte propuneri inițiale până la sfârșitul lunii octombrie.

Totuși, identificarea fondurilor necesare va fi o provocare.

Costurile de împrumut au crescut

Protestele au amplificat presiunea asupra unui guvern care încearcă să reducă un deficit bugetar în creștere, în contextul îngrijorărilor investitorilor cu privire la datoria tot mai mare a Franței, la creșterea economică slabă și la reticența de a diminua cheltuielile.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a atins recent, pentru scurt timp, cel mai înalt nivel din ultimii 24 de ani, depășind 5%, conform Reuters.

Creșterea rapidă a costurilor de împrumut ale Franței a început să afecteze întreaga zonă euro, deprecierea monedei euro fiind un semnal de alarmă pentru decidenți.

Ministrul finanțelor, Roland Lescure, a declarat marți că intervenția Băncii Centrale Europene nu este necesară.

Marine Le Pen, lidera de extremă dreapta și eurosceptică, care conduce cursa pentru alegerile prezidențiale din primăvara viitoare, a prezentat planuri de reducere drastică a cheltuielilor publice, vizând să-și întărească credibilitatea fiscală pe fondul crizei de pe piața obligațiunilor.

O cauză comună

Conform unui articol din New York Times, multe dintre cauzele haosului actual pot fi atribuite unei probleme comune: dificultățile de două decenii ale Franței în ceea ce privește finanțarea statului, agravate acum de costurile mari ale împrumuturilor, de creșterea prețurilor la combustibil și de incertitudinea politică.

Finanțele publice ale Franței, deja fragile, continuă să se deterioreze, alimentând temerile piețelor financiare că țara ar putea fi următoarea din Europa care va intra într-o criză financiară majoră.

Incertitudinea este amplificată de sondajele recente care sugerează că Marine Le Pen ar putea înfrunta toți contracandidații în alegerile prezidențiale din primăvara viitoare.

Emmanuel Macron a condus săptămâna trecută o întâlnire a liderilor G7, în cadrul căreia s-a convenit eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele acestora pentru a atenua presiunea asupra prețurilor combustibililor.

Cu toate acestea, prețurile la energie reprezintă doar o parte a situației financiare dificile a Franței. Datoria publică a țării este de aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce constituie 119% din PIB-ul anual, conform New York Times.

În plus, Franța se confruntă cu costuri în creștere în domeniul sănătății și al pensiilor din cauza îmbătrânirii populației, precum și cu cheltuieli militare crescute din cauza conflictului din Ucraina și a retragerii Statelor Unite.

Aprobarea bugetului, o misiune dificilă

Pentru a acoperi aceste cheltuieli și a evita explozia deficitului bugetar, prim-ministrul Sébastien Lecornu propune majorarea unor impozite și înghețarea cheltuielilor pentru programele sociale, precum ajutoarele pentru locuințe și alocațiile familiale.

Analiștii consideră că Lecornu are șanse mari să obțină aprobarea bugetului, deși acest lucru va necesita luni de negocieri dificile și va necesita invocarea unor puteri speciale pentru a-l impune.

Totuși, guvernul va trebui să se bazeze pe sprijinul partidului lui Le Pen, pentru a evita sabotarea legii.

Sursa articol: https://hotnews.ro/furie-in-strada-incertitudine-pentru-viitor-si-un-cosmar-politic-si-financiar-ce-se-afla-in-spatele-toamnei-fierbinti-din-franta-2368640

Sursa foto: Dany_Sthalin07 / Pixabay