HotNews a realizat o vizită în Statele Unite, unde a purtat discuții cu diverse personalități americane și români din diaspora, incluzând antreprenori, profesori, magistrați și oameni de știință. Opiniile exprimate de aceștia oferă perspective valoroase asupra relației dintre SUA și România, fiecare având poziții diferite față de președintele Trump.
Cine este James Jay Carafano
James Jay Carafano a activat timp de 25 de ani în armata americană, ulterior conducând echipa de apărare și politică externă a Heritage Foundation, o organizație conservatoare de influență în timpul mandatelor lui Trump. În prezent, el ocupă funcția de consilier principal al președintelui această fundație.
Carafano a fost consilier al lui Donald Trump în campania electorală din 2016 și a fost parte a echipei care a asigurat tranziția la putere după victoria de atunci. Administrațiile republicane au adoptat propuneri de la Heritage Foundation, numind membri ai organizației în funcții cheie, iar Trump a implementat mai multe dintre aceste propuneri în al doilea său mandat.
HotNews a avut o discuție cu Carafano la New York.
„Există alți lideri europeni care ies mai mult în evidență și în titlurile de presă. Dar, când vine vorba despre munca de zi cu zi…”
HotNews: Domnule Carafano, ați avut ocazia să vă întâlniți cu președintele Nicușor Dan în America. Care credeți că este mesajul cel mai important pe care Washingtonul ar trebui să îl audă?
James Carafano: Esența acestei relații este înțelegerea faptului că administrația Trump este extrem de pragmatică. Se preocupă de cei dispuși să colaboreze cu SUA, dar care realizează că trebuie să depună eforturi. Așadar, este o chestiune de a analiza ce câștigăm fiecare.
În contextul susținerii unei prezențe militare americane mai extinse în România, consider că românii argumentează la fel ca statele baltice și Polonia, explicând de ce această situație ar fi benefică atât pentru România, cât și pentru SUA.
Referitor la acordurile economice și investiții, România a adoptat o poziție proactivă, inclusiv în ceea ce privește infrastructura, cum ar fi portul Constanța, și alte inițiative comune.
Cu sinceritate, trebuie să spun că deși există lideri europeni mai vizibili în mass-media, când vine vorba de construirea relației cu SUA și obținerea de rezultate, președintele Nicușor Dan demonstrează o înțelegere profundă a mecanismelor necesare.
Consider că el este unul dintre cei mai perspicace lideri europeni în ceea ce privește relațiile cu Statele Unite.
„Românii au făcut asta sistematic, fără zgomot, dar cu hotărâre. S-a văzut”
– Anul trecut ați fost la București și ați discutat cu președintele și cu un număr semnificativ de membri ai Guvernului. Ce le-ați transmis în privința schimbărilor necesare în România care, la un an distanță, nu s-au materializat?
– Nu pot spune dacă au implementat schimbări din cauza discuțiilor noastre, dar mesajul meu a fost clar: cheia relației cu SUA constă în a fi pragmatic, proactiv și implicat. Nu trebuie să aștepți ca Statele Unite să vină cu propuneri, ci să te duci și să spui: „Iată ce credem că putem realiza împreună”.
În ultima perioadă, românii au acționat în acest sens, sistematic și cu determinare, iar acest lucru a fost vizibil în relațiile bilaterale. SUA consideră România un aliat de încredere și constructiv în Europa Centrală.
Deși Polonia primește multă atenție datorită dimensiunii sale și a economiei puternice, România este, fără îndoială, un partener pe care Statele Unite pot conta.
„Nu e vorba de a da unei străzi numele lui Donald Trump…”
– România își dorește foarte mult atenția Washingtonului. Dar are acces real sau doar o influență superficială?
– La Washington, accesul este condiționat de influență. Mulți privesc exemplul lui Shinzo Abe, fostul lider japonez, care a reușit să construiască o relație solidă cu președintele Statelor Unite. Toată lumea afirmă că trebuie să urmăm exemplul său.
Oamenii se concentrează adesea pe aspectele de imagine: Abe a făcut declarații favorabile despre Trump și au jucat golf împreună. Însă ceea ce a contat cu adevărat a fost faptul că a venit în SUA și a comunicat deschis dorința de a colabora, enunțând o viziune comună.
Nu este vorba despre a da unei străzi numele lui Donald Trump.
Beneficiile ambelor țări
– În București se construiește un parc…
– Exact, este vorba despre a realiza împreună proiecte care să aducă avantaje ambelor părți. România a făcut progrese semnificative în această direcție.
Ce-l impresionează: „Nu aveţi guvern, nici alegerile nu rezolvă ceva, dar reuşiţi…”
– Din perspectiva dumneavoastră, ce își dorește România de la relația cu Washingtonul?
– Agenda este destul de clară. Colaborarea militară, utilizarea comună a bazelor și securitatea colectivă sunt priorități.
De asemenea, infrastructura este esențială, începând de la porturi și continuând cu dezvoltarea conexiunilor interne, astfel încât Marea Neagră să devină o arteră principală pentru Europa de Est.
„Potențial în agricultură”
Trebuie să discutăm și despre dezvoltarea sectorului energetic, digitalizarea și alte domenii economice.
Consider că există un potențial semnificativ în relația dintre SUA și România, nu doar în agricultură, ci și în gestionarea resurselor de apă. Aceste subiecte sunt deja incluse pe agenda comună, inclusiv energia nucleară.
„România este un exemplu de țară europeană care procedează corect”
România a înțeles foarte bine mesajul privind colaborarea cu Statele Unite. Este un exemplu de țară care abordează corect aceste relații. Este impresionant că, în ciuda unei situații politice interne destul de haotice, autoritățile reușesc să funcționeze și să își îndeplinească sarcinile.
Chiar și fără un guvern stabil, România are un minister de Externe, un minister de Finanțe și o Administrație Prezidențială care continuă să funcționeze eficient, ceea ce este demn de admirat.
„Prea multe companii de stat şi mult prea multă ineficienţă”
– Ați menționat diverse direcții de colaborare. Dar pentru ca aceasta să fie eficientă, trebuie să existe și garanții. În urmă cu câteva luni, ați subliniat că România are nevoie de stabilitate politică. La ce moment credeți că instabilitatea poate afecta credibilitatea României în fața Washingtonului?
– SUA sunt mai puțin interesate de structura guvernului și mai mult de rezultatele obținute. Românii avansează în multe domenii.
Se lucrează cu determinare pentru a reduce datoria publică. Totuși, există probleme structurale importante, precum numărul excesiv de companii de stat și ineficiența acestora. Aceste aspecte trebuie abordate de un guvern stabil. Deocamdată, guvernul oferă rezultate, ceea ce este relevant pe termen scurt.
Pilonii în viziunea lui James Carafano: „Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite”
Evaluarea din SUA, pe care o împărtășesc în mare parte și alții din administrație, este că, în ciuda tumultului politic, se va forma un guvern care se va baza pe trei piloni fundamentali: Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite. Aceasta va constitui baza pentru o politică stabilă.
Este esențial să investești în toate cele trei aspecte. Fiecare are avantajele și dezavantajele sale, dar împreună oferă cea mai solidă fundație în ceea ce privește securitatea și stabilitatea.
Aceasta este adevărata definiție a autonomiei strategice. Oamenii greșesc când cred că înseamnă „putem face tot ce vrem”. Nu este adevărat. Autonomia strategică înseamnă a lua cele mai bune decizii pentru țara ta.
„Nicuşor Dan este probabil cel mai tăcut și mai rezervat lider pe care l-am întâlnit vreodată”
Pentru o țară de dimensiuni medii, cum este România, cea mai bună metodă de a-și proteja suveranitatea și perspectivele de dezvoltare constă în parteneriate stabile, în care fiecare parte contribuie cu ceva valoros.
Uniunea Europeană, SUA și NATO formează o combinație benefică pentru România, având în vedere geografia, economia și securitatea sa. Această abordare se potrivește foarte bine țării.
Trebuie să menționez că, în opinia mea, președintele Nicușor Dan are o înțelegere profundă a acestor aspecte.
Este interesant că suntem atrași de figuri precum Meloni sau Orbán datorită personalităților lor puternice. Totuși, Nicușor Dan este cel mai tăcut lider pe care l-am întâlnit vreodată, dar, dintr-o perspectivă geopolitică, el înțelege foarte bine ce este necesar pentru succesul României.
„Să vă distanţaţi de Meloni!”
– Colaborarea cu UE, NATO și SUA este esențială. Totuși, în România există o dezbatere despre priorități: ar trebui să ne concentrăm pe cooperarea în cadrul UE sau pe cea cu SUA?
– Cred că UE greșește în continuare în ceea ce privește politica energetică. Decarbonizarea este o direcție greșită. Prioritatea ar trebui să fie energia accesibilă și din abundență.
În acest context, SUA și România au poziții mult mai apropiate. Consider că, în anumite privințe, ar trebui să vă distanțați de Meloni.
Despre migrație
Politica de migrație este un alt domeniu important. Frontierele deschise pot crea probleme. Recent, am observat în Suedia cum situația s-a schimbat din cauza unei populații care a ajuns acolo recent și care nu are un viitor în acea țară, beneficiind de ajutoare sociale. Acești oameni au influențat alegerea guvernului, ceea ce este o problemă pe care nicio țară europeană nu ar trebui să o ignore.
(Se referă la un articol din 15 septembrie în care parlamentarul suedez Fredrik Kärrholm scria despre influența voturilor noilor cetățeni asupra alegerilor, fără a susține că aceștia au sosit recent.)

